Există mai multe definiții ale culturii antreprenoriale. Pentru a explica mai ușor acest termen complex, unii autori au împărțit conceptul în cele două cuvinte care îl compun, „antreprenoriat” și „cultură”.
Definit de Wickham (2006 citat în Browson, 2013), cuvântul antreprenorial este adjectivul care este dat pentru a descrie modul în care antreprenorul întreprinde ceea ce face. Folosirea adjectivului antreprenorial demonstrează un anumit stil de lucru al antreprenorilor.
Pe de altă parte, Brownson (2013) menționează termenul de cultură, care este definit ca fiind atributele, valorile, credințele și comportamentul pe care individul le învață sau le dobândește de la o generație la alta și care sunt transmise de la o persoană și un grup la altul. Transferul acestor anumite atribute, valori, credințe și comportamente arată intențiile de a promova un anumit tip de cultură.
Prin urmare, uniunea acestor doi termeni a fost conceptualizată ca:
O societate care sporește expunerea atributelor, valorilor, credințelor și comportamentelor care sunt legate de antreprenori (Brownson, 2013).
Acțiunile directe ale culturii antreprenoriale, în timp ce răspândesc setul de valori, credințe, ideologii, obiceiuri, practici, obiceiuri și acțiuni, sunt direcționate pentru a încuraja spiritul antreprenorial și pentru a arăta beneficiile antreprenoriatului în rândul populației (Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015).
Potrivit OCDE (2009, citat în Sánchez & Martínez, 2017), dezvoltarea unei culturi antreprenoriale necesită timp.
Este nevoie de eforturi între actorii implicați și, în special, cultura antreprenorială ar trebui să vizeze întreprinderile cu impact ridicat. În cazul în care principalii indicatori pentru a măsura cultura antreprenorială sunt imaginea socială a antreprenorilor, succesul și impactul acestora și motivația de a începe o afacere (Sánchez & Martínez, 2017).
Cultura antreprenorială este formată din mai multe aspecte în cadrul ecosistemului antreprenorial.
Antreprenorul are aspirații care îi servesc drept motor pentru a se angaja în procesul antreprenorial, pentru a fi adversar față de risc și pentru a fi suficient de ambițios pentru a dezvolta o afacere. De asemenea, societatea are propriile impresii despre antreprenoriat, ceea ce poate influența direct sau indirect activitatea antreprenorială și dacă aceasta este o carieră atractivă.
Alte percepții care influențează cultura antreprenorială sunt prestigiul acordat antreprenorilor, toleranța și acceptarea eșecului și numărul de persoane care se gândesc să devină antreprenori.
Atunci când o societate are o percepție mai bună despre antreprenoriat, există șanse mai mari ca mai mulți antreprenori, investitori și organizații să dorească să își asume riscul de a întreprinde și de a sprijini antreprenorii (Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015).
Hofstede (1980 citat în Brownson, 2013) afirmă că un individ poate fi îmbrățișat pentru a acționa într-o formă antreprenorială în interiorul unei organizații și în alte domenii ale vieții atunci când persoana este motivată să se regăsească. Acest lucru arată că individul va aparține unui grup cultural distinct, deoarece activitățile sale antreprenoriale îl vor diferenția de alți indivizi.
Kundu (2009 citat în Brownson, 2013) a clasificat cultura în trei niveluri diferite care contribuie la formarea ei, după cum se poate observa în figura următoare.
Cele două componente ale nivelului inconștient și invizibil sunt atributele și valorile.
Atributele antreprenoriale sunt indicatori cheie, naturali și educați, care arată cine poate fi transformat într-un antreprenor. Acest set de caracteristici a fost recunoscut ca fiind un factor determinant pentru înțelegerea și promovarea spiritului antreprenorial.
Importanța atributelor antreprenoriale se bazează pe faptul că reprezintă un factor critic în influențarea individului pentru a întreprinde și a începe o afacere. Pentru a încuraja atributele antreprenoriale, trebuie să fie influențată dezvoltarea și realizarea ideilor de afaceri.
Dacă se dorește să se influențeze numărul de persoane care se pot transforma în antreprenori, ar trebui să se pună accentul pe atributele acestora. Cu toate acestea, antreprenorul trebuie să fie, de asemenea, hrănit cu formare și experiență corespunzătoare pentru a încuraja atributele sale antreprenoriale (Brownson, 2013).
Valorile antreprenoriale sunt concepțiile, care pot fi explicite sau implicite și care, în acest caz, sunt caracteristice antreprenorilor, care arată dorința de a alege între diferite cursuri de acțiune.
Aceste valori sunt factorii care determină luarea deciziilor. Ele reflectă viziunea conștientă a întreprinzătorului și îl determină să se orienteze spre o acțiune. Valorile arată modul în care se comportă oamenii.
Pentru antreprenori, valorile nu numai că arată care vor fi deciziile pe care le vor lua, dar arată și cum vor aborda o nouă afacere.
După cum au constatat cadrele universitare, existența valorilor antreprenoriale la un individ influențează și rata de creare de noi întreprinderi, prin urmare, pentru guvernele care doresc să crească numărul de locuri de muncă, ar trebui să acorde importanță și formării valorilor individuale față de antreprenoriat (Brownson, 2013).
După cum au menționat Mourdoukoutas și Papadimitrou (2002, citat în Brownson, 2013), valorile care sunt asociate cu antreprenoriatul sunt autonomia, libertatea de a acționa independent, inovativitatea, libertatea de a experimenta, asumarea riscurilor, capacitatea de a lua inițiative și agresivitatea competitivă.
Pe de altă parte, în ciuda originii culturale a antreprenorului, Morris și Schindehutte (2005, citat în Brownson 2013) au afirmat că antreprenorii împărtășesc valori comune atunci când încep o afacere, cum ar fi independența, inovativitatea, onestitatea și munca grea.
La cel de-al doilea nivel, semi-vizibil sau semi-constient, se află mentalitatea antreprenorială.
Mentalitatea antreprenorială este atitudinea prin care un antreprenor răspunde la un anumit obiect într-un mod favorabil sau nefavorabil, pe baza unei predispoziții învățate.
Atitudinile sunt fundamentele comportamentului uman pentru a fi motivat și a simți împlinirea personală.
Atitudinile antreprenoriale influențează și au fost influențate de experiențele pe care le-a trăit individul și de modul în care acesta gândește și simte ceea ce a trăit.
Dacă indivizii au participat la programe și politici guvernamentale care încearcă să încurajeze antreprenoriatul cultural, experiența lor cu privire la acest eveniment poate avea un efect asupra mentalității lor față de antreprenoriat (Brownson, 2013).
Studiul lui Hatten și Ruhland privind atitudinea studenților față de antreprenoriat în cadrul unui program Small Business Institute (1995, citat în Brownson 2013) a arătat că aceștia au o schimbare pozitivă față de antreprenoriat, sporindu-le dorința de a deveni viitori antreprenori.
Deși acesta a fost un eșantion de studenți, diferite studii au arătat că studenții care participă la diferite programe antreprenoriale cu un plan bine structurat tind să fie valorificați într-o cultură antreprenorială bogată (Kumara & Sahasranam, 2009).
Nivelul vizibil arată comportamentul antreprenorial.
Comportamentul antreprenorial este actul direct al individului de a începe o nouă afacere.
După cum a fost definit de Williams (2010), comportamentul antreprenorial este văzut ca o combinație de acțiuni realizate de antreprenor, care sunt ajustate și definite în mod constant pentru a stabili oportunitatea până când aceasta este poziționată și acceptată pe piață.
Rezultatul acestei acțiuni este crearea unei noi întreprinderi.
Cultura antreprenorială este mediul în care se dezvoltă atributele, valorile, mentalitățile și comportamentul antreprenorilor.
În acest mediu, întreprinzătorii trebuie să ia decizia de a risca și de a începe o afacere.
Atributele culturale solide reprezintă baza pentru dezvoltarea antreprenorilor.
Nevoia de a dezvolta o cultură antreprenorială în general trebuie să se concentreze asupra întregii societăți.
Și, în acest sens, există comportamente, atribute și competențe care ar trebui încurajate pentru a dezvolta spiritul antreprenorial. (Pinto, 2007)
Cultura start-up-urilor este în creștere în ultimii ani, tot mai mulți antreprenori alegând să își înființeze o afacere pentru a simți că sunt proprietari.
Această cultură inovatoare se bazează pe asumarea de riscuri, pe inovație și creativitate și pe gândirea în afara cutiei.
Este un mediu de implementare interesant și un mediu în ritm rapid, care atrage tot mai mulți oameni care doresc să genereze un impact pozitiv.
Există câteva motive cheie pentru care cultura startup-urilor este atât de atractivă în mod pozitiv.
În primul rând, îți oferă posibilitatea de a fi propriul tău șef și de a construi ceva de la zero.
În al doilea rând, este un mediu excelent pentru crearea de rețele și pentru a întâlni oameni cu aceleași idei.
Și, în cele din urmă, poate fi extrem de satisfăcător atât din punct de vedere financiar, cât și personal.
Dacă vă gândiți să vă începeți propria afacere, atunci cultura de startup este cu siguranță ceva ce ar trebui să luați în considerare, deoarece puteți conduce prin exemplu, puteți inova în materie de produse și servicii și puteți învăța să fiți un manager.
Este o lume incitantă, plină de putere și de provocări, dar care ar putea da roade pe termen lung.
Intraprenoriatul este procesul de creare și dezvoltare de noi idei și de transformare a acestora în produse sau servicii de succes în cadrul unei organizații.
Intraprenoriatul poate fi o modalitate de a promova în cadrul culturii organizaționale valorile pe care le promovează antreprenoriatul, cum ar fi simțul responsabilității, deschiderea, creativitatea, reziliența și depășirea provocărilor și multe altele.
Prin intraprenoriat, angajații simt șansa de a-și testa inovația, creativitatea și abilitățile de asumare a riscurilor.
Intraprenoriatul înseamnă să ai o viziune și să iei măsurile necesare pentru a o transforma în realitate.
Este vorba de a fi proactiv și de a găsi noi modalități de a îmbunătăți compania din interior.
Poate că există deja angajați care au spirit antreprenorial, dar le este teamă să pornească o afacere proprie, se simt nesiguri sau din mai multe motive pentru care ar prefera să aibă pe cineva care să îi împingă să înceapă un nou proiect.
În aceste cazuri, este vorba de elaborarea și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale persoanei, astfel încât ideile sale să poată fi aplicate cu succes în beneficiul atât al companiei, cât și al individului.
Există câteva modalități cheie de a vă împuternici și încuraja angajații să devină intraprenori.
În primul rând, oferiți-le libertatea de a experimenta, de a lua decizii și de a-și asuma riscuri.
Încurajați-i să gândească în afara cutiei și să vină cu idei noi.
În al doilea rând, oferiți-le resursele de care au nevoie pentru a avea succes, dar și pentru a le permite să facă greșeli.
Aceasta include accesul la finanțare, mentorat și formare.
În al treilea rând, creați o cultură a inovării în cadrul companiei dumneavoastră.
Prin promovarea spiritului antreprenorial în cadrul organizației dumneavoastră, angajații știu treptat că primesc un nivel de încredere pentru a întreprinde proiecte noi.
Pentru a explica mai ușor acest termen complex, unii autori au împărțit conceptul în cele două cuvinte din care este compus, „antreprenorial”
și „cultură”. Definit de Wickham (2006 citat în Browson, 2013), cuvântul antreprenorial este adjectivul care este dat pentru a descrie modul în care antreprenorul întreprinde ceea ce face.
Folosirea adjectivului antreprenorial demonstrează un anumit stil de lucru al antreprenorilor. Pe de altă parte, Brownson (2013) menționează termenul de cultură, care este definit ca fiind atributele, valorile, credințele și comportamentul pe care individul le învață sau le dobândește de la o generație la alta și care sunt transmise de la o persoană și un grup la altul. Transferul acestor anumite atribute, valori, credințe și comportamente arată intențiile de a promova un anumit tip de cultură.
Cultura antreprenorială este mediul în care se dezvoltă atributele, valorile, mentalitățile și comportamentul antreprenorilor. În acest mediu, întreprinzătorii trebuie să ia decizia de a risca și de a începe o afacere.
Pentru a consolida o cultură antreprenorială subdezvoltată, este nevoie de inițiative care să arate oportunitățile de afaceri unor segmente diferite și largi ale populației, astfel încât acestea să fie inspirate să dorească să devină antreprenori (Piegeler & Röhl 2015, citat în Röhl,2016).
Chiar și cu o cultură antreprenorială puternică, acest lucru nu înseamnă că noile întreprinderi vor avea succes sau o creștere rapidă. Persoanele care se află într-o cultură antreprenorială ridicată sunt mai predispuse să acționeze și să își folosească abilitățile pentru a lua decizii (Foreman & Zhou, 2011).
Țările cu un PIB scăzut și mediu au tendința de a manifesta mai mult spirit antreprenorial în stadiul incipient și de a se stabili decât țările cu un PIB mai mare. Dar, în schimb, țările cu un PIB ridicat au un spirit antreprenorial cu creștere rapidă și un nivel ridicat de inovare mai ridicat decât cele cu un PIB scăzut și mediu.
Cultura are un rol diferit în stimularea activității antreprenoriale. Ceea ce ar putea avea succes într-o cultură, ar putea să nu aibă succes în alta. În acest sens, ar trebui să se ia în considerare contextul cultural și dezvoltarea economică (Li, et al., 2012).
Rolul spiritului antreprenorial în economiile țărilor și-a demonstrat importanța. Antreprenoriatul este baza inițială pentru generarea de procese productive și inovatoare.
Antreprenorii sunt persoanele care își riscă timpul și capitalul pentru a conduce schimbări care pot rezolva problemele care afectează societățile. A fi antreprenor presupune diferite activități care încep de la a ști să identifici oportunitățile și apoi să le exploatezi
acestora, la procesul de gestionare a companiei pentru a o face să crească, pentru a o face competitivă, pentru a genera locuri de muncă și bunăstare.
Brownson, C. D., 2013. Promovarea culturii antreprenoriale: O conceptualizare. Jurnalul european de afaceri și management.
Foreman, J. și Zhou, P., 2011. The Strenght and Persistence of Entrepreneurial Culture (Forța și persistența culturii antreprenoriale).
Jurnalul de economie evolutivă.
Li, H., Rauch, A. și Zhao, X., 2012. Diferențe între țări în activitatea antreprenorială: Rolul practicilor culturale și al bogăției naționale. Frontierele cercetării de afaceri în China
Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015. Análisis Transversal del Gasto en Políticas de Apoyo a Emprendedores, MiPYMES… Ciudad de México: INADEM.
Pinto, R., 2007. Promovarea unei culturi a spiritului antreprenorial: O propunere de proiect, Hamburg: GFA Consulting Group GmbH.
Röhl, K., 2016. Cultura antreprenorială și start-up-urile. Ar putea o schimbare culturală în favoarea spiritului antreprenorial să ducă la mișcarea start-up-urilor inovatoare?, Köln: Institutul de Cercetare Economică din Köln.
Sánchez, M. & Martínez, P., 2017. Metodología para la Creación de Empresas Basadas en Investigación y Desarrollo Tecnológico, México: Instituto Nacional del Emprendedor.