"Funcția întreprinzătorului este de a reforma sau de a revoluționa modelul de producție prin exploatarea unei invenții sau, mai general, o metodă tehnologică neexperimentată de producere a unui nou produs sau de producere a unuia vechi într-un mod nou, deschizând o nouă sursă de aprovizionare cu materiale sau o nouă piață de desfacere pentru produse, prin organizarea unui noua industrie".
Schumpeter
În economia actuală, care este o economie capitalistă dinamică, antreprenoriatul are un rol relevant. Antreprenoriatul creează și dezvoltă diferite aspecte în țări. Ea generează noi capacități de producție, procese și bunuri, promovează inovarea și favorizează crearea de locuri de muncă, creșterea și dezvoltarea (Solimano, 2014). Antreprenoriatul poate fi realizat doar datorită oamenilor cu idei care au fost sesizate pentru a realiza o oportunitate care există pe piață, în scopul de a genera valoare și bunăstare pentru societate. Antreprenorii întreprind activități noi sau existente într-un mod mai eficient, provocând un impact al schimbării pentru a vedea ce este necesar și ce lipsește. Prin urmare, aceștia își asumă riscul de a-și realiza viziunea. Antreprenorii caută resursele necesare, înfruntă obstacolele care pot apărea și își asumă responsabilitatea. Rolul pe care antreprenorii îl au în societate a fost istoric, deoarece au preluat conducerea, au rezolvat probleme cu ajutorul abilităților lor și voința lor de schimbare au adus diferite tipuri de inovații economice și sociale. Rezultatul direct al acțiunilor lor este asociat cu o afacere în sectorul privat, dar antreprenoriatul a fost de-a lungul timpului forța motrice pentru dezvoltarea socială, guvernamentală și culturală (ILO & UNESCO, 2006).
Antreprenoriatul are un impact asupra economiei naționale în diferite moduri, diferite studii confirmând că există o relație directă între cele două. Potrivit lui Cuervo et al. (2007, citat în Sánchez & Martínez, 2017), impactul antreprenoriatului poate fi văzut sub diferite forme, cum ar fi identificarea și exploatarea oportunităților de afaceri, crearea de noi afaceri și reînnoirea afacerilor actuale pentru a le transforma în afaceri mai dinamice, precum și progresul economic care are loc datorită inovării, competitivității, creării de locuri de muncă și bogăției societății.
Țările își dezvoltă economiile prin munca depusă de antreprenori. Acestea susțin și îmbunătățesc economia țării și viața oamenilor prin crearea de noi locuri de muncă, găsirea de soluții la problemele societății prin produsele și serviciile lor, dezvoltarea de noi tehnologii care sporesc performanța, eficacitatea și eficiența, și reprezintă un schimb de idei la scară globală. Condițiile care îi sprijină pe antreprenori să întreprindă, sprijină și economiile ca întreg mediul, unde dacă sunt oferite condițiile adecvate pentru antreprenoriat, atunci antreprenorii pot produce rezultate mai bune (Ács, et al., 2018).
Pentru a obține îmbunătățiri într-un ecosistem antreprenorial, politicile guvernamentale ar trebui să se concentreze și să stabilească ca obiectiv generarea de firme cu creștere ridicată, dar, în acest sens, este necesar să se cultive un ecosistem care să sprijine nevoile antreprenorilor ambițioși (Mason & Brown, 2014). Mediul de afaceri dintr-o țară sunt stabilite datorită factorilor determinanți ai ecosistemul antreprenorial. Dacă ecosistemul este puternic, atunci va sprijini întreprinderile, dificultățile pentru antreprenori vor fi reduse, crearea de locuri de muncă va fi promovată, transferul de cunoștințe va fi la îndemâna actorilor săi și va fi stimulată creșterea pentru succesul companiilor. Pe de altă parte, dacă este slabă, atunci cresc riscurile de inițiere a unei afaceri, formalitatea locurilor de muncă va fi amenințată, iar guvernul va constata o limitare a colectării impozitelor, ceea ce va încetini potențialul de creștere al economiei. (Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015)
Dezvoltarea ecosistemului antreprenorial ar trebui să se concentreze pe individualizarea lucrărilor de îmbunătățire în funcție de atuurile antreprenoriale regionale. Personalizarea și colaborarea în ceea ce privește sprijinul acordat întreprinderilor este necesară pentru a promova legăturile antreprenoriale necesare între firmele mari, instituțiile de finanțare și organizațiile din cadrul ecosistemelor. Întreprinderile care participă cu mai mult succes la dezvoltarea ecosistemului sunt cele care au sediul la nivel local, în comparație cu alte întreprinderi majore care pot fi multinaționale stabilite într-un singur loc. Angajamentul managerilor și acționarilor întreprinderii va fi mai puternic pentru a contribui la nivel local decât cel al managerilor de rang înalt (Mason & Brown, 2014).
Actorii care sunt mai activi în cadrul ecosistemelor antreprenoriale se vor implica în diferite activități. Unele dintre sarcinile lor sunt: face parte din grupurile care încep o nouă afacere, investește și oferă consultanță în noile întreprinderi, îndrumă alți antreprenori și transferă cunoștințe prin predare în întregul proces antreprenorial. La fel ca și achiziționarea bunurilor sau serviciilor oferite de noile întreprinderi, oferirea de servicii juridice, contabile sau de marketing noilor antreprenori, precum și colaborarea cu o companie mare în activitățile de inovare (Auerswald, 2015).
Stam și Spigel (2016) subliniază că ecosistemele antreprenoriale ar trebui să fie conștiente de mediul local pentru a-l promova. Principiile cheie menționate sunt: este necesar să nu mai încercăm să fim ca Silicon Valley; ecosistemul ar trebui să fie modelat în funcție de condițiile locale; sectorul privat ar trebui să fie implicat încă de la început; noile întreprinderi trebuie să își creeze bazele în mod corespunzător. De asemenea, clusterele nu ar trebui să fie supra-proiectate și ar trebui să se dezvolte organic; ambiția antreprenorilor trebuie să fie sporită; firmele cu o creștere ridicată ar trebui să se mute într-un mediu favorabil; trebuie să fie zdruncinată mentalitatea către cultura antreprenorială; și pentru îmbunătățirea condițiilor de afaceri ar trebui să existe reforme juridice, birocratice și de reglementare.
Ecosistemele antreprenoriale creează un grup de angajați care activează în diferite sectoare și au diferite competențe. În ecosistemele antreprenoriale dezvoltate se pot găsi diferite profiluri de angajați, de la lucrătorii tehnici la cei orientați spre afaceri. Universitățile reprezintă piatra de temelie pentru dezvoltarea de noi talente care pot fi folosite fie pentru a lucra în cadrul unor întreprinderi nou înființate, fie pentru a începe să dezvolte noi afaceri. De asemenea, îmbunătățirea capitalului financiar este esențială, iar acest lucru se poate realiza cu ajutorul unei comunități de sprijin formate din business angels, investitori de capital de pornire, investitori de capital de risc, care facilitează accesul la finanțare mai ușor decât în mediile tradiționale. Dar pentru a avea un ecosistem antreprenorial de succes și îmbunătățit, este nevoie de antreprenori care să fie lideri puternici și care să se angajeze să transforme regiunea lor într-un loc mai bun, astfel încât să își poată înființa și dezvolta companiile. Un ecosistem antreprenorial îmbunătățit trebuie să aibă mentori și consilieri care să lucreze în favoarea împărtășirii cunoștințelor lor, precum și participarea integrată a acceleratoarelor și incubatoarelor care stimulează spiritul antreprenorial. Nevoile întreprinzătorilor pot fi văzute și în căutarea de servicii profesionale, prin urmare, în ecosistemele antreprenoriale, aceste specializări sunt facilitate de actori profesioniști care fac parte din mediu. Cooperarea dintre firmele mari și firmele cu creștere economică rapidă, plus sprijinul guvernamental, creează o înțelegere a modului în care start-up-urile generează creștere economică. În cazul în care comunitatea are o legătură bună între ele, atunci va fi optimă menținerea angajamentului între ele, mai ales dacă toată lumea este dispusă să ofere în schimb ecosistemului (Stam & Spigel, 2016).
Sprijinul pentru antreprenoriat în cadrul ecosistemului integrează o mare diversitate de servicii disponibile pentru antreprenori și oameni de afaceri. Mediile de afaceri se schimbă din cauza progreselor tehnologice. Acest lucru a oferit întreprinderilor posibilitatea de a se dezvolta. Noile tehnologii complexe au făcut ca întreprinderile să aibă nevoie de noi servicii de suport în care nu sunt specializate. Serviciile de asistență îmbunătățesc ecosistemul prin oferirea de soluții diferite. Unele dintre aceste soluții sunt facilitarea accesului la piețe, îmbunătățirea resurselor cu costuri reduse și de înaltă calitate, introducerea de noi tehnologii și produse, creșterea capacităților tehnice și de management, reducerea restricțiilor din politicile publice și găsirea de sprijin pentru metode de finanțare adecvate (Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015).
Există diferite tipuri de acțiuni care contribuie la îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial, cum ar fi dezvoltările în domeniul educației, asistența tehnică, rețelele și finanțarea (Kantis, et al., 2014).Competențele antreprenoriale pot fi dezvoltate prin educație. Abilitățile necesare pentru antreprenori ar trebui să înceapă de la o vârstă fragedă a indivizilor, astfel încât în acest fel să fie reduse dezavantajele pe care sistemul educațional al unei națiuni le-ar putea aduce la începutul carierei unui antreprenor. La nivel universitar, în instituțiile publice, sunt necesare reforme guvernamentale pentru a promova schimbările necesare pentru a crea programe planificate în vederea dezvoltării noilor antreprenori (Kantis, et al., 2014).
Platformele instituționale pot constitui o bază pentru sprijinirea noilor proiecte antreprenoriale. Unii antreprenori ar putea avea acces la resurse mai bune decât alții, prin urmare, platformele tehnice publice ar putea ridica ștacheta și ar putea echilibra regulile jocului pentru cei care nu pot. În acest fel, antreprenorii care s-ar putea confrunta cu dezavantaje față de concurenți, ar putea acum să vadă o compensație (Kantis, et al., 2014). Un alt aspect important pentru alimentarea ecosistemului, și care este esențial pentru a continua să stimuleze dezvoltarea lor antreprenorială, este reprezentat de rețele. Antreprenorii ar trebui să își construiască rețele care să îi conducă la contacte globale și să creeze relații mai strânse cu alți proprietari de afaceri și cu managerii marilor firme. În acest fel, ele pot construi firme noi și dinamice (Kantis, et al., 2014). Accesul la resurse financiare este una dintre limitările cu care se confruntă antreprenorii în primele etape. Atunci când ecosistemele antreprenoriale își îmbunătățesc metodele de finanțare, atunci apar oportunitățile de a crea noi întreprinderi și de a le dezvolta. Ecosistemul antreprenorial care facilitează conectarea finanțărilor la cel care are nevoie de ele, arată un flux mai bun al mecanismelor financiare de finanțare (Kantis, et al., 2014). Intervenția guvernamentală în ecosistemul antreprenorial trebuie să aibă rolul de moderator și nu de participant activ. Ocuparea forței de muncă în sectorul public poate avea un rezultat pozitiv sau negativ în cazul antreprenorilor. Atunci când numărul de angajați publici este crescut, atunci, pe termen lung, acești angajați sprijină furnizarea de bunuri publice, coordonarea ajută la reducerea eșecurilor, piața funcționează în condiții echitabile în care este promovată competitivitatea piețelor. Creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul public poate fi văzută ca un promotor al formalității în rândul întreprinzătorilor, dacă se simplifică condițiile pentru procedurile de înregistrare. Pe de altă parte, atunci când există taxe mari pentru a acoperi cheltuielile de salarizare ale angajărilor publice, atunci noile firme vor fi împinse să opereze în sectorul informal (Anchorena & Ronconi, 2014).
Anchorena, J. & Ronconi, L., 2014. Antreprenoriat, valori antreprenoriale și politici publice în Argentina. În: Antreprenoriatul în America Latină. Washington: Banca Interamericană de Dezvoltare.
Auerswald, P., 2015. Facilitarea ecosistemelor antreprenoriale. s.l.:Kauffman Foundation.
ILO & UNESCO, 2006. Towards an Entrepreneurial Culture for the Twenty-First Century (Către o cultură antreprenorială pentru secolul XXI ), s.l.: Organizația Internațională a Muncii și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.
Kantis, H., Federico, J. & Trajtenberg, L., 2014. Antreprenorii din clasa de mijloc și firmele lor: A Regional View and International Comparison (O perspectivă regională și o comparație internațională). În: Antreprenoriatul în America Latină. Washington: Banca Interamericană de Dezvoltare.
Mason, P. C. & Brown, D. R., 2014. Ecosistemele antreprenoriale și antreprenoriatul orientat spre creștere. Programul LEED al OCDE și Ministerul olandez al Afacerilor Economice.
Observatorio Nacional del Emprendedor, 2015. Construirea, generarea și analiza indicatorilor pentru măsurarea stării și evoluției ecosistemului antreprenorial… s.l.:INADEM.
Pahuja, Dr. Anurag. (2015). Introducere în antreprenoriat.
Sánchez, M. & Martínez, P., 2017. Metodología para la Creación de Empresas Basadas en Investigación y Desarrollo Tecnológico , México: Instituto Nacional del Emprendedor.
Stam, E. & Spigel, B., 2016. Ecosisteme antreprenoriale, s.l.: Școala de Economie din Utrecht.